conférence sur la mort du colonel RATSIMANDRAVA

1. ravatorano ( 17/03/2006 09:27)
Conférence : 31e anniversaire de la mort du Colonel Ratsimanandrava

« Le passé ne s’oublie pas »


13 février 1975. « Niamboho ho an’ny firenena izy ! »
Voici maintenant 20 ans que l’affaire Ratsimandrava, ou le meurtre d'un chef d'Etat, est toujours non élucidée. Une conférence qui sera axée sur l’histoire de cet homme qui s’inscrit dans les annales de l’histoire de Madagascar se tiendra à la Tranompokonolona Analakely ce mardi 21 Mars 2006 à 14h.
Chaque année, la double date de commémoration du regretté Colonel Ratsimandrava entretient les interrogations sans réponses sur la mort tragique de cet officier de la gendarmerie qui a été à la tête de l’Etat durant moins d’une semaine, en février 1975. Les Malgaches auront gardé dans leur mémoire, un ministre de l’intérieur qui apportait une nouvelle vision de la société, notamment rurale, et qui, le moment venu, n’a pas tourné le dos face au plus haut devoir envers la nation.
A son accession au pouvoir, Richard Ratsimandrava n’avait pas d’opposants politiques déclarés. Ce qui est tout à fait normal vu que le pays vient de traverser trois années de gouvernement dirigé par un militaire. Le Colonel de la gendarmerie a eu tout de même un adversaire qui était lui aussi un aspirant au pouvoir et issu de la marine. Bref, son « mandat » l’a été. Le colonel a été abattu par balles à Ambohijatovo, le 11 février 1975, à 20 heures. Un projectile l’a atteint en plein cœur.
Le fait que les assassins de Ratsimandrava étaient des éléments du groupe mobile de la police, anciennement FRS, a conforté la thèse de l’assassinat politique. Les soupçons étaient portés sur les anciens ténors de la première République. L’ancien président Philibert Tsiranana a lui-même fait l’objet d’une enquête. Le procès de l’affaire Ratsimandrava a été arrêté dans le but de sauvegarder l’unité nationale.
Enjeu économique
Trente ans après, le meurtre du Colonel Ratsimandrava n’est pas encore résolu. La thèse de l’assassinat motivé par un enjeu économique semble désormais privilégiée. Ratsimandrava était devenu une menace contre certains intérêts financiers. Il voulait enlever la production de richesse de la main des étrangers. Il n’avait pas eu le temps de réformer la structure économique de Madagascar.
La loi du silence
Le Colonel Ratsimandrava se savait en danger, suite notamment à la mort mystérieuse du Docteur Kamphausen, celui à qui il a confié la stratégie pour mettre en place ses réformes. Certaines personnalités qui évoluaient pour la plupart dans la haute sphère du pouvoir connaîtraient le nom du commanditaire de l’assassinat du Chef de l’Etat en 1975. Malheureusement, la loi du silence a régné dès le départ, compromettant l’aboutissement du procès.
« Tsy hiamboho adidy aho mon général ». Cette seule phrase a fait entrer le Colonel Ratsimandrava dans la postérité. Le 5 février 1975, le Général Ramanantsoa, qui dirigeait le gouvernement trois années durant a confié la conduite des affaires de l’Etat à son ministre de la défense. Richard Ratsimandrava devenait alors chef de l’Etat, chef du gouvernement, ministre de la Défense nationale et ministre du Plan, disposant des pleins pouvoirs. Il comptait mettre en pratique sa vision, voire sa doctrine, pour le développement de Madagascar.
A son arrivée au pouvoir, Didier Ratsiraka a repris certaines bonnes idées de Ratsimandrava et les a mises dans son livre rouge. Cela ne l’a pas mis en danger comme cela a été le cas pour son furtif prédécesseur. Par ailleurs, la thèse du mobile économique dans l’assassinat du président Ratsimandrava ne fait pas l’unanimité. Quoiqu’il en soit, le nationalisme redéfini par le socialisme n’a pas fonctionné.
La suite de l’histoire, on le connaît. Une histoire à suivre d’où l’invitation de Vazimba Produktion de prendre part à cette conférence de mardi prochain. « Ny tantara dia mbola mitohy e ! »

17/03/06 - Daddy R. Tribune de madagascar
ra
novalian'i jajaf401 ny 25/03/2006 18:53
2. Fiffi ( 17/03/2006 10:06)
« Le passé ne s’oublie pas » marina, @ fomba ahoana moa ny hanadinohana an'ireny zavatra nitranga ireny ?
3. zandikely ( 17/03/2006 10:50)
Ny mampalahelo amin'ity tantara ity dia mijanona ho fahatsiarovana fa tsy mba misy zavatra hatao mba hahitana ny tena marina hoe iza ny namono azy. Ny vahoaka malagasy manontolo dia manana zo ny hahalala ny marina.
4. Fiffi ( 17/03/2006 11:49)
manana zo marina saingy toa tsy misy firaharahiany hiany izy ity.
5. fijo ( 17/03/2006 20:22)
zandikely sy fiffi.ratsimandrava,JFK,ireny dia maty satria mitady hanao ny mahintsy loatra.tadidio,fa ny fitondrana dia mifangaro foana amin'ny tombontsoa isankarazany.ka raha vao manelingelina ireo tombotsoa ireo ianao,dia tantara sisa.
6. Fiffi ( 18/03/2006 07:17)
ka zay indrindra manko ,rahefa te-hanao soa ho an'ny tanindrazana dia izao no hanaovana azy. Zavatra efa fantatra koa anie iza no namono ary didy avy taiza io eh!
7. Fiffi ( 23/03/2006 07:05)
Notsarovana omaly faha-21 martsa ny tsingerin-taona faha-75 nahaterahan’ny Kolonely Ratsimandrava. Tetsy amin’ny Tranompokonolona Analakely no nanaovana ny raharaha momba izany ka nisy fampirantiana mirakitra ny tantarany sy famelabelaran-kevitra nampahafantarana ny momba azy tao, indrindra ny resaka kolotsaina. Filohampanjakana sady lehiben’ny Governemanta tamin’ny 5 febroary ka hatramin’ny 11 febroary 1975 no nahafantaran’ny maro azy, ankoatry ny naha-ministry ny Atitany azy tao amin’ny Governemanta notarihin’ny Jeneraly Ramanantsoa (1972 ka hatramin’ny 5 Febroary 1975).
Fanta-daza tokoa ny Kolonely Ratsimandrava fony izy nisahana an’izay andraikitry ny ministry ny Atitany izay satria nanandratra hatrany ny fomba fiasa miainga amin’ny “Alaolana” izay nataony mifaningo-paka amin’ny fiaraha-monina malagasy mirafitra amin’ny fototry ny Fokonolona.
Betsaka no babon’ny foto-kevitra pôlitika nofaritan’ny Kolonely Ratsimandrava tamin’izany, ary nisy mihitsy aza ny niloa-bava fa raha tsy maty teo, angamba, ny lehilahy dia efa lasa lavitra tamin’izay lalan-tsaina noheveriny hitantanana an’i Madagasikara izay ny Malagasy.
Tsy azo ambara ho nankasitrahan’ny rehetra koa anefa izay fenitra izay. Tao ny nilaza ny Kolonely Ratsimandrava fa “olon’ny kaominista satria mitovitovy amin’ny rafitra kaominista izany Fokonolona izany”. Toa niafina tao amin’ny famitahana ny vahoaka tamin’izany resaka sosialisma izany koa anefa ny olona sasany nilaza an’izay rehefa nahazo toerana ara-pitondrana.
Nisy koa ny tsy nankasitraka ny fahazoan’ny Kolonely Ratsimandrava ny fahefam-pitondrana satria hoe “hamerina ny fanjakana hova”, hono. Teo ankilan’izany dia nisy ny nahatsiaro fa mbola taranaky ny tompon’andraikitra tao amin’ny Padesm izy ka tsy mbola azo antoka fa tena tsy holalaovin’ny vahiny.
Fa ny mbola vitsy mpiteny koa anefa ankehitriny, na eo aza izany, dia ny fitantarana ny andraikitra niantsorohan’ny Kolonely Ratsimandrava tamin’ny Raharaha 1971 izay niainga tany amin’ny faritra atsimon’ny Nosy ary saika nahazo vahana nanerana ny Nosy. Ny Kolonely Ratsimandrava no nirahina nitarika ny tafika “mpampandry tany” tany Atsimo tamin’izany fotoana ary azo ambara ho tompon’antoka tamin’ny fahafatesan’ireo vahoaka nahatratra 3000 izay nijoro nitaky ny zony sy ny anjara-masoandrony, nefa noampangaina ho nitetika hanongam-panjakana.
Dia misy ny milaza fa “tsy nisy tsy nanota fa izay mahay manarina ny lesoka sy heloka vitany ihany no mendrika”. Na izany aza anefa dia ny tantara tsy fanadino, ary indrindra tranga niseho tao anatin’ny fiainan’ny firenena izany.
La Gazette de la Grande Ile
8. jajaf401 ( 25/03/2006 18:53)
Tsy mety intsony moa ilay hoe ho ela velona i Ratsimandrava fa zao fotsiny: Ho velona ao am-po anie izy eh!!!!
Fa maty vao ramalala no betsaka eto aloha eh! :-D:-D
© Eugene Heriniaina - serasera.org 1999 - 2024 - page load 0.1283